câteva nopţi cu somn fragmentar

(mâzgălite vara trecută)

Azi m-am îndrăgostit de tine pe 6

n-am mai avut răbdare am scos telefonul

pe trecerea de pietoni

ca să nu uit și-am scris chestia asta

desigur n-aveai cum să te uiți la

mine

îmi stă rău cu ochelari arăt ca un

cal travestit

noroc însă că-mi puteam imagina fluturi

și artificii

prin ochelarii mei nu se vedea nimic

 

*

a doua noapte l-am visat pe julien green

am visat că era noaptea fantomelor

toate poemele din lume se ascundeau după fotolii și

după ecrane vechi de televizor

alb negru

eu le căutam ca prin coșmar

julien green îmi făcea cu mâna și vorbea molcom

îmi povestea că e homosexual și mi se părea atât de lung

cuvântul

 

*

somnul fragmentar n-a venit din prima

a venit din a doua ba chiar a treia ațipire

a maicii domnului

a venit la 6 patrușpatru

a venit la 7 și unșpe

a venit pe mehedinți cinșunu cinștrei

vă rog

 

à la recherche des personnages perdus

leapşă furată pe ascuns.. de-aici ,pentru că sunt atât de nostalgică încât îmi amintesc personaje din cărţile copilăriei ca şi cum.. oh, cei mai dragi mi-au fost (nici nu ştiu dacă e bine să fac un “top”) dar trebuie să recunosc.. băieţii!

Bastian Balthazar Bux – pentru că, la un moment dat, ajunsesem să citesc în podul casei, în praf, păianjeni şi cutii pline de cărţi şi caiete vechi; îmi plăcea atât de mult să mă imaginez Bastian încât atunci când s-a terminat Povestea fără sfârşit am plâns cu lacrimi de.. creatură fantastică.

Băieţelul din Noaptea Fantomelor a lui Julien Green, cărticică ilustrată pe care o am din clasa a doua, de la premiul 1. (fără coroniţă) Îmi amintesc vag cum citeam şi-mi era frică.

Micul Prinţ – deşi l-am citit prima dată la 14 ani, cred. Aproape mă îndrăgostisem de el. 

Oliver Twist… oh, cât îmi era de simpatic! dar nici nu ştiu de ce n-am terminat cartea niciodată 😀

Peter Pan – pentru că putea să zboare!

Fram – ok, nu era copil… era un urs polar

Apollodor – chiar el, din Labrador. întotdeauna îmi imaginam că e prieten cu bătrânul Fram

Dorothy – mai mult decât Alice – pentru că aveam Vrăjitorul din Oz  într-o ediţie foaaaarte colorată. Mov. Era o carte mov de tot.

Fata babei şi fata moşneagului – evident că eram fata moşneagului. (complexul Elecrtrei?)

mai departe, leapşa merge spre – Ioana, Paul, Iulia, Cătălin şi toată lumea care-o vrea.