orașul nu există

privire privighetoare din adâncul stomacului

sunt defapt niște sunete urlete prin aer:
am spus-o pe stradă ca și când aș fi spus-o
pe scenă
aici nu există decât memorie și totul trebuie
reconstruit aici poți inventa
un loc nou
aici nu există nimic
aș vrea să strâng pumnii dar nu există degete
îmi stă pe limbă limba ca o salivă
în loc de oglindă mă văd în ea
ca într-o moarte la fiecare colț
la fiecare pas
un pas de-al meu calcă peste mine
și nu mai știu nu mai am nevoie să știu
dacă trebuie să mă traduc în „fericire” sau „tristețe”
dacă mai trebuie să inventez etimologii
sau e bine așa

nu e bine așa

nu calc pe nimic pentru că nu există
orașul nu există

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s