Dar de unde să știm ce se petrece în noi înșine?

Iată, sunt mort și-i exact cum prevăzusem: exist în continuare. (Julien Green, Plăcerea de a te povesti pe tine însuți)

De câte ori ies din bârlog mă uimește valul de gânduri și intensitatea cu care pot da năvală peste mine. Când însă vreau să le adun, nimic. Mă regăsesc în fața mea privindu-mă, ca și când aș privi un lacăt închis. Exist în continuare, din păcate, fără gândurile mele. Mă privesc dormind. Visez : mă întorc de pe-o parte pe alta, îmi așez o mână sub cap. Mă ascund în pernă. Nimic. Ce se petrece acolo?

Unde te-ai ascuns?  Te-ai transformat în mici cutremure și mă străbați din cap până-n picioare.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s