Jurnal Extim

(…) asta m-a făcut curios. M-am gândit atunci că cel mai frumos lucru pe care ar putea să-l facă un om e să ajungă poet. *

*Eugenio de Andrade

 

Dacă ea ar fi început fraza aceasta perfectă, aș fi fost demult îndrăgostită de altcineva. Într-adevăr, o adevărată marchiză n-ar fi ieșit mai devreme sau mai târziu de ora cinci. Și dacă am înțeles bine, ea nu scria și nu se plimba în timpul zilei. Inutil să mai spun cât de greu se punea de acord cu mine, să citim una-alta, să ascultăm o muzică sau alta, uneori. Da, era în anii ei de glorie. Și, vedeți dumneavoastră, ea nici măcar nu mă lua în seamă. Defapt nici eu nu mă luam.

De aceea trebuia să fiu doar aparentă și, cum spunea Marin Sorescu, pe care tocmai l-am citit împreună – „ca o ușă vopsită în alb pe o scenă…

View original post 54 more words

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s