dar pe mine când mă scoți la o ceva o cină romantică sau un bla bla

ne-am dat seama brusc

de limba care oricum trebuie folosită la ceva

și cum s-o facem mai bine decât

molfăind cuvinte care nu există

cum ar fi

vacă iarbă corp

lână pătură sex

borcan murături castraveți

 

ca și când am avea pietre în loc de

obraji

și pietre în loc de

măsele

că cine suntem noi să ne spună alții

vai de mine ce tare ești

îmi place cum torni vinul în pahar

și cum se scurg

cuvintele

din decantor

îmi place că-mi amintești de ce am limbă

și de fapt de ce

mă prefac tot timpul

că am

limbi

 

până la urmă o să ni se piardă urma

dacă nu lăsăm

în spate

silabe și începuturi de vocale

câte-un kanji zgâriat

pe sticlă

câte-o casă

ultramodernă

și cel mai bun arhitect japonez

astfel încât jumătățile de vise

nemaiauzite

să ne găsească oriunde am

fi.

Advertisements