zburătoare, pentru că zburătorul nu există

credeam că netul nu mai funcţionează după miezul nopţii şi până acum aşa a fost, ana doarme liniştită iar eu încă mai stau pe treptele astea pe care tocmai o franţuzoaică a zbierat pentru că pisica neagră s-a furişat înăuntru; iar franţuzoaicelor nu le plac pisicile negre, deloc. de fapt, n-am ce să scriu, aşa sunt când sunt fericită – pur şi simplu nu mai scriu nimic, e ca în fraza aia “în franţa se scrie despre viaţă, în italia se trăieşte”.

dar m-aş legăna în scaunele astea zburătoare, dacă m-ai ţine de mână.