– 9

celei galbene


acel ceva straniu cu senzaţia unor vieţi întregi în spate

joia aceea din facultate mi s-a părut venită dintr-o lume fantastică

să-mi tremure picioarele şi mâinile

acoperişurile sunt ninse

de parcă aş şti dintotdeauna

ce ascunzi, de ce nu spui, cine eşti, pe unde te plimbi, care e povestea ta de după draperii,

cred că nu aş putea să mă satur

de vieţi întregi

în jurul umerilor tăi

bună dimineaţa!

încă nu dorm..

uneori aş da-o la o parte chiar cu riscul unui eşec, pentru că nici n-ar mai fi eşec, nu? doar vorbeam în seara asta că nu-mi mai pasă de eşecuri

şi mi-e sete

mă simt singură şi nesigură, mă simt departe;

o să mă încolăcesc şi eu

de parcă

în noaptea asta am dormit în somnul tău.